Ursu Marian Florentin - creaţii proprii

degetele mele alergau peste tine
în spirale
pe la mijlocul trupului s-au odihnit puțin
ca să privească sărutul

eu sunt acel căruia îi e foarte foame de-adevăr
eu sunt acel ce fură când i-e frig de nedreptate
eu sunt umilul obligat la traiul auster
când omul e neliber de prea multă libertate

într-o parte a lumii
mă aşteptai fără a şti
că nu sunt
încă

erai ca singurătatea
ucideai clipele
atât de încet
erai atât de rară

nu pot vedea cu un singur ochi
revederea
celălalt mi-a rămas în depărtare
privind

port ceasul care mi-arată ora invers
secundele îmi bat în tâmple
cu ciocanul
simt adulmecarea unei nopţi

OCHII ÎN CEAŢĂ

de Marian Florentin Ursu

Mergi mai departe, nu te opri,
Chiar dacă fructul se veştejeşte,
Tinereţea este dulce , să ştii,
Bătrâneţea spre fluturi tânjeşte

ca să nu-mi uit regretele
am căutat umbra absenţei tale
prin toate peregrinările

am încercat în creșterea mea
să te străbat
dar te-am simțit atât de singură
în exilul tău pe pământ