Sunshine - poeziile altor autori

Atunci când trupurile Cuvintelor aleargă,
sufletele lor rămân undeva,
în spatele Privirilor noastre,
adesea obosite,

Ne naștem atât de singuri,
pe tărâmurile acestor Iluzii ale Morții,
încât până și Cunoașterea se înfioară,
știind că va trebui într-o zi să ne arate,

Te rog Doamne Dumnezeule,
lasă sufletele Lacrimilor,
să se scalde în valurile Fericirii,
și nu le îneca,

Oricât de mult mi-aș dori,
să cuprind Nemărginirea Ochilor tăi,
simt că mă înec,
în adâncurile fără de sfârșit,

Ai fost atât de multă frumusețe,
în gândurile Lui Dumnezeu,
în momentul facerii acestei Lumi,
încât toate cerurile par să se fi deschis,

Te-am privit în Ochii Lacrimii,
pentru ultima oară,
văzând cum ni se prăbușea,
Cerul Cuvintelor,

Alergăm spre Nicăieri,
lovindu-ne de Steaua Căzătoare,
a Cuvântului Iubire,
între pereții căreia am locuit,

Nu mă plânge Piatră,
că am să te sculptez în formă de Inimă,
și am să te arunc,
în pieptul însângerat al Orizontului,

Raze de Adevăr,
se frâng sub Privirile de Plumb,
ale Amintirilor.

Zodii rebele,
ne încâlcesc Destinele,
în părul răvășit al Timpului,
care ne păzește și acum,