Sunshine - poeziile altor autori

E atât de zgomotoasă Liniștea,
care se reazămă,
pe zidurile catedralelor noastre de Cuvinte,
încât acestea au ajuns,

Am fost clădiți,
ca să ne astâmpărăm setea,
de noi înșine,
cu Roua Viselor,

Orgolii ruginite,
forjate pe la porțile Destinelor,
ne păzesc mocirla Gândurilor tulburi,
la casele de modă ale Viselor,

Atât de târziu,
în noi înșine,
încă mai e o vară,
ce-și dă ultimele suflări,

Și am rămas,
pe același peron al Viselor,
până când am realizat,
că în gara Sentimentelor noastre,

Nu-mi spune, nu!,
fiindcă nu există stele care să cadă,
mai departe decât,
Privirea mea,

Eram atât de mult țărm,
rupt din tine,
încât am fost împreună loviți,
de aceleași valuri ale Singurătății,

Ești atât de mult Vis,
precum sunt o flacără,
și ard mistuindu-mă fără de sfârșit,
în trupul inert al unui Cuvânt,

Eram pe țărmul,
Pardisului uitat,
dintre mine și tine,
Lumină Divină,

Lasă-mă să te țin de mână,
Amintire,
să citesc pe ridurile frunții tale,
sufletele Cuvintelor,