Serban78 - creaţii proprii

serban78Poetul Vasile Serban s-a născut în 1978, în localitatea Onești și este stabilit în Țara Galilor, Regatul Unit al Marii Britanii.
A publicat următoarele volume:
“Noapte târzie” Editura Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2017
“Nostalgii de toamnă” Editura Letras, Snagov,2023
“Drumul spre cer vol.1 și 2” Editura Letras, Snagov, 2023
“Un gram de om pentru eternitate” Editura Letras, Otopeni, 2024
A apărut în antologiile:
eCreator “Iarna din suflet” 2023
eCreator “Unire și Cuvânt” 2024
eCreator “Defilarea Cuvintelor” 2024
antologii coordonate de scriitorul și jurnalistul Ioan Romeo Rosiianu.
Antologia "MENIRE SPRE-MPLINIRE, CRISTALE DE IUBIRE" coordonată de Doina Moritz.
Apariții in reviste: “Plumb”, “Ritmuri brașovene”, “Arena Literară”, “Revista Dor de Infinit”, “RoPoesis”

“ Dornic de frumos și speranță, Vasile Șerban așază cuminte gândurile, trăirile și emoțiile proprii întru descoperirea sa ca om și luminarea prin harul cu care a fost zămislit: Cuvântul.
Trăiește în Lumină, cititorule!”

Prof. Petronela Apopei

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Se naște prin moarte

    E o noapte timidă de vânt bântuită,
    Un înger coboară pe scara lui sfântă,
    Un suflet de om creat din lumină
    Pășește timid într-o lume de umbre.

  • Provincial în moarte

    Mă plimbă viața-n doliu, în zi aniversară,
    Printre un fond cumplit de gheață și nimic,
    Indiferență pură în inima-mi nebună,
    Sunt detașat de moarte în nouă aventură.

  • Cursa vieții

    Nepoatei mele după altă mamă
    Îi scriu de-aici, de dincolo de zare...
    Că viața e ciudată pentru toți...
    Un ghem de ață moale, fără rost.

  • Strigoi

    Mi-e frig de mine și m-alung
    Dintr-un mormânt creat din lut
    Cu margini galben colorat,
    Și cu pământul drept capac.

  • Un gram de om pentru eternitate

    Mă învelesc cu pătura nimicniciei mele
    Și-adorm cu gândul dus la nemurire,
    Mă plimb hai-hui, un Nu prin Univers,
    Cu tolba mea de lacrimi și c-un vers.

  • Privește și ascultă, iubito!

    Privește, iubito, se apropie iarna,
    Din ploaia de toamnă se scutură fulgii,
    Un alb de poveste se așterne-n fundal,
    Un moș rebegit pândește prin geam.

  • Darul iubirii

    Din catedralele sufletelor triste se ridică la cer
    cântecele inimilor noastre,
    Cântece ce vor să îți vestească haosul infernal
    în care se scaldă omenirea.

  • 1907

    S-a întâmplat în ‘907, pământul să ne cheme-n moarte.

    Ne-alungă viața de la masă, ne biciuiește neîncetat,
    Ne plâng copiii în pridvor, de foame urlă un popor.

  • Ultimul drum

    Stăpân pe viitor, doar moartea te va face,
    Când se va stinge-n tine și ultima suflare
    Nu vei avea prezent și tot trecutu-ți piere,
    Iar amintirea ta prin lume se va pierde.

  • Ghiocel

    Cine mi te-a rupt din soare,
    Floare albă, floare rară
    Și mi te-a adus în cale
    La-nceput de primăvară?