Nicu hăloiu - creaţii proprii

Rugaciune
...
Îndură-te de mine vânt,
Secundă cu secundă,

Ce simplă e povestea nației române!
...
Iar de privim acum, la nația română
Atât de veche, că i-am pierdut izvorul,

Te-am strigat iar tu mi-ai răspuns!
...
Când viața din mine, parcă tot mai puțină,
Într-o noapte adâncă părea că s-a dus,

Aduceri aminte
...
N-am pierdut niciodată visul cu tine
Deși fără tine am trăit ca-ntr-un vis,

Ecou de ler
...
Strecurați pe-un ochi de iarnă,
Au plecat la promenadă

Dincolo de iarnă!
...
Și nu va mai rămâne nici urmă de zăpadă,
Cărarea va fi plină de urme de visare,

Miracolul
...
Și a venit ziua de Crăciun,
Cu glasuri de copii cântând colinde,

Cuvânt înainte
...
De voi colinda pe un ocean înţărmurit
spre-un orizont pierdut ce mă atrage,

Încă un Crăciun
...
În stropi de dragoste și dor, suflet ud încetișor, adus din vise-n tainic zbor, cu stânci visând nori să străpungă, bătute de zăpezi și ploi, spre cer cu stele să ajungă, să ne sprijine pe noi.
Și brazi, popas de fulgi de nea, și-ascund de noi cetina verde, pitită sub zăpada grea, pădurea de-abia se mai vede.

Ai noștri tineri
...
Dacă-i vedeți pe tineri, înțoliți, cocheți,
Cu frizuri tembele, care mai de care,