Maria podari - creaţii proprii
- Poemul frunzelor de marți
...ziua căsca din încheieturile zării,așteptând un semn, poate acel semn de tandră îmbiere la somn...strada tăcută, îmbrăcase cele mai alese gesturi,ca două brațe deschise, la intersecția serii cu toamna...
aplecată asupra unui mic geamantan,care semăna mai mult - cu o viață de om aruncată-n mulțime - verifica cu mâini tremurânde, de n-a uitat poate, acolo ceva - la răscruce de sentimente...
își aduce aminte,că în graba plecării - uitase o urmă de dojană, în ochii celui ce întinsese spre ea,în prag - un zâmbet nedefinit, poate a neputință, poate a târzie căință - a unei lumi interioare, pline de petice...
era o femeie înaltă,un fir de ață, pe inelar, să-ți aducă aminte de ceva...
- Între noi
... o să-ți tai pomul ferestrei la drum, mi-a spus - prea mult te umbrește...
- nu! și pe el îl vor părăsi frunzele și la întâmplare, se vor așeza pe pământ:
- cu pământul - nu e treabă ușoară - se sapă, se seamănă cu case, biserici, drumuri și fel de fel de lucruri și pași, până se îmbibă de miresmele roadelor lor;
- adică l-ai împănat! - oricum l-ai întoarce, tot pământ se numește, de oameni,de rând, de cuvânt, bine arcuit și ochit - ajungă-i Doamne bandajele - mă rog și mă tem;
- La Jiul nostru de la pod
..să fie adierea unui cânt
la țărmul unor unde
din care se ridică în picioare
cerul
- Numai atunci - radicalul
...să crezi în sistemul poeziei din noi - e negativul vederii -în negură - un efect imanent pe traiectoria inimii;
- e arata sinelui - cioplit până la os:
- să ridici ochii în sănătatea celei mai mărețe însingurări,voite - unde s-au prelins în pahare încremenite muțenii de clipe;
- să luminezi tot decorul trăirilor și să-ți dea verdele crud - unde au izbucnit simfoniile ochilor,ce așteaptă refluxul;
- Aniversare
...să fii singur cu tine,în doi și să-ți bată în ușă,speranța:
- ia să vedem!
- a-ți învățat mersul pe jos și înapoi și-n cabraj - precum calul cu
opritoare la ochi;
- De-a noi!
...acoperită cu foi de porumb, fără roți, pe butuci - în cabrioleta bunicului:
- cântam ca-n cor la biserică și mușcam fericiți, dintr-o felie de pepene;
- stăteam cu genunchii la gură, în spațiul puțin, să ridicăm temeliile casei, grădinița cu flori și să ne creștem copiii - ce jucau Bana oarba;
- pariam pe cine pleacă și termină gândul,în mijlocul drumului;
- Din scorbura verbului
...nu-i bine să joci la ruleta destinderii - parfumul cuvântului - cu străinii:
- înfloritoare să vii;
- nici în culori și culturi diferite, de ciuperci crescute, cu un deget mai mult, în scorbura verbului;
-de înzestratele indiferențe - să nu pomenești;
- Iar au venit editorii!
...prin pereții uitării de sine - visuri - au delimitat toate mejdinile scrisului - cu referințe și refrigerențe și hârtie de scris:
- am coșul plin cu hârtii;
- pasărea - a venit și cu puii;
- vecina m-a bombardat cu un filmuleț - cu copil - ce trece
- Noi
...se vrea limbă de foc,de ceas.de clopot,de legănări - din cap în
picioare,din zori la apus:
- vederi privite de afară, duios;
- asemenea nouă, alcătuire a nepotrivirii de mers,ce-a șters din calendar - dimineți;
- Scrisoarea sa
...scrisoarea sa - travaliu de sensuri asemenea ei;
- existență cu goluri și pliuri și referințe - în planul imaginar al perspectivei cunoașterii;
- relevări de imprevizibile aruncări peste bord;
- normalitatea trăirilor - îngroșări de imagini - subliniate cu roșu - mult prea vie...pentru suite de spectre;

Distribuie acest autor: