Poezii despre Mama:

Este raza de soare într-o zi mohorâtă,
Este cântecul de leagăn ce-alungă coșmarul
Brațele care ne îmbrățișează
Când avem o zi tremurândă

Ca un înger ce sclipește
Ca un soare arzător
Tu-mi arăți că viața este
Doar o șoaptă, de amor.

Recunoștință veșnică mamelor!

Cumpătat și vrednic Om ai fost,
Hrăniți din pântec cu iubire,

la mulți ani, mamă!

bag seamă
ai îmbătrânit pe dos

Mamă, înger fără aripi.
Tu, aripi de ai avea,
Le-ai purta mereu închise,
Niciodată n-ai zbura.

La parastasul mamei

S-a stins o stea pe cerul veșnic,
S-a pământit gândirea mea,

Mamă, ochii mi se dezbracă
de o lacrimă ţesută de amintiri.
Fă ca pe retină o stea să cadă,
să luminează ale fiinţei adâncuri.

Pe mama am izbit-o-n Dumnezeu
Şi-apoi am resădit-o-n germinații;
Vâslește limba între imprecații
Şi îmi vâslește sarea-n ochiul greu.

(în memoria mamei mele plecată de curând spre cer)

Pe liniştea sumbră cresc muguri de teamă
În ternul privirii se-adună contraste

când m-am privit ultima oară
lipsea ceva din mine
sub cicatricea aceea
rămasă acolo