Poezii despre Lăcomie:

Voi în turnuri, noi în noroi,
Voi vindeți țara și râdeți de noi.
Nepotism și bani, legea e de prisos,
Poporul plânge, voi tot mai frumos.

E amiaza zilei toride, existențial
Ar fi un vânt răcoros, înșurubat ancestral
În mințile transpirate de tehnologie...
Dar cine să declanșeze temuta urgie?

Eşti cel mai tare din judeţ
Şi nimeni nu-i ca tine!
Înalt, ca pãrul pãdureţ:
Destin, între destine!

Voi n-aveţi niciun dumnezeu,
Nici frică, nici ruşine,
Când vindeţi plaiul strămoşesc
Ca să trăiţi voi bine!

El încearcă starea de sferă ...
Ea încearcă să taie limba şarpelui,
în vreme ce tu mă răstigneşti iar,
în mărul stâng :

O floare mongolă
acoperă melcul strivit
cu osânză busolă

Vai ce m- a mai nins aseară
Cu cântece de chitară
Și mi- a înghețat frustrarea
Asmuțindu- mi încântarea!

Peisagistică și terminologie specifice locurilor natale.

Urlã lupii-n Cioaca Morii,
Urlã la Releu!

Sunt vremurile de pe urmă și Dumnezeu s-a săturat –

Ne comportăm precum o turmă, păstor având pe Nosferat,

Totul din nimic începe
Avansează spre creație
Puritate, inovație
Şi mintea ce o percepe