Poezii despre Lăcomie:

Deviind din cercul lumii
De la tot ce v-ați dorit
Doar dorință de avere
Pe când unii mai nimic

Într-o vale cam uitată de a cinstei hălăgie
vântul de la miazănoapte se porni în pribegie
Ca s-aducă o schimbare și să prindă în ambrasă
noul trend de primăvară în a omenirii rasă.

se șterge pământul de ochii mei
și se-așază la masă

își taie liniștit o felie din copii

am libertatea să mă desfășor
ca peștele-n congelator
și dacă focul se aprinde în brichetă
se poate să acord o piruetă?

Otrava e cuminte ca un prunc,
Mă trage de aortă şi de limbă
Şi-n mine, liniştit, parcă se plimbă
Cu barca înspre care mă arunc.

Mă ghemuiesc sub plapuma vieții,
Printre oameni cu gânduri călduțe…
Urmărind cu ochi de cameleon neliniștea
Amintirilor trecute și a zbaterilor prezente,

Dacă-n școală ai fost paiață
și-ai rămas, des, repetent,
De vrei să câștigi în viață,
fii pe veci obedient!

Viermele mananca marul
Pasarea mananca viermele
Omul mananca pasarea
Lupul mananca omul

Blăstămul unui român ,


FOAIE VERDE DE MOHOR

Frunzuliţă lemn de nai,
mă urcai pe-un vârf de plai
mâinile-mi împreunai,
şi la Domnul mă rugai :