Poezii despre Iubire:

...pseudonim al numelui tău în aroganța iluziilor,înfipte în carne,unde așchii mototolite de glas,sub soarele mângâierilor de altădată, au depășit banderola frivolităților anilor...
- linie izolată,pliuri covârșite de numărul viitoarelor victime...
- somn letal de talanți...
- licăriri de surâs zdrențuit pe nicovala copitelor drumului...

Eminescu- Absolutul

Iubesc în taină,
Te păstrez tăcut

Ne mângâie-n suflet iubirea,
Ne schimbă cântecul mâhnirea,
Ne-aduce iubirea din vis,
Menirea ei doar tu ai descris.

Te voi iubi pân’ la sfârșit

Iubito, din nou, pierdut sunt de tine!
Te caut haotic, printre gânduri pășesc,

Stai și te gândești…
Oare cu ce greșești?
Când faci tot ce poți,
Dar tot ridici porți.

Te mai aștept să-mi spui povestea noastră,
la ceasul când pe liniște cad vise,
să-ți învelesc cu ramuri de ninsori,
tăcerea rece-a urmelor promise.

În unda lacrimii sorilor târzii
Ce se-ntinde peste meleagul vieții
Rămâne-un dor, un vis al tinereții,
Dorința de a fi.

Se joacă micii fulgi de nea
Venind pe la fereastra mea
Apoi valsând se-ndepărtează
Căci ochii triști la geam visează.

Iubirea, nu este o întâmplare!

Nu-i prea târziu să credem în iubire,
În fond războaie în minte nu avem,

Voi pleca, acum, iubito, spre o zare-ndepartată
Unde nu adie vântul de iubire peste veac,
Spre a mă gândi la tine, cum speram că poate-odată
Ai să mă iubești asemeni, și la pieptul tău să tac.