Poezii despre Iubire:

Mă plimb cu paşii grei de Iorga
o Doamne în ce veac am scris
tăcerea-şi acordează orga
şi mă trezesc din nou în vis

Fiind poet tăceri cureieram
şi mă opream ades lângă cuvânt
şi tâmpla mi-o apropiam
la blânda batere de vânt

Costel Zăgan nu mai rezistă
de dimineaţa până seara
de-i lumea veselă sau tristă
pe toţi-i-ntreabă unde-i ţara

Ce poezie frumoasă eşti iubito
te-aş învăţa pe dinafară
dar mă încurc mereu la sâni
cuvintele au muguri pe la ţară

Vrei să-mi ţii de urât frumoaso
să ieşim diseară-ntr-un poem
pentru tine zău steaua mi-am ars-o
doar c-o interjecţie te chem

Cum te dezbraci copacii dau în floare
şi simt în piept văpaia unui crin
de la zăpadă sufletul se-aprinde oare
când te privesc şi mor câte puţin

La o cafea

Era o zi de toamnă, de septembrie
Când m-am oprit la o cafenea, să beau o cafea

Ca Luceafărul de seară

Mi-apari asemeni Luceafărului de seară,
înveșmântat mereu în zâmbet cald,

Dragă mamă

Dragă mamă, sunt departe,
Dar mă gândesc la tine nopţi...

Aseară

Aseară te-am privit cum dormi,
Stăteam în umbra nopţii cenuşii...