Ioana D - poeziile altor autori

O insulă fără ocean,
pe un regat ce se întinde
sub un covor
de galbene Sânziene,

Atât cât se găsesc cuvinte
În firea lucrurilor toate,
Poetul vine și socoate
Care sunt bune de veșminte.

La poamele de sus ajung
Doar cei ce-s mari, fără rușine;
Cei de sub pom, și mici ca tine,
Culeg ce-i jos și nu se plâng.

Carafa cu burgundul vin,
Ca fata blondă-n poală,
Pe malul toamnei jos pe Rin
S-a dus încet, domoală,

Clopotul anunță cu un sunet ușor
Viitorul... mă duce la mormânt. -
Calul în fața morții precupețește
Și de departe sună o talangă...

Eu sunt doar eu, sărac-bogat;
Astăzi e sensul meu adânc -
Viața mă-nșeală din nou azi
Pentru că sunt doar cine sunt -

O nouă stea-mi apare-n suflet
Plină de grație... – minciuna erei noastre -
O inspir nedumerit, de gât mă prinde,
N-o respira că mă distruge.

Frumusețea se reflectă-n lună
Nu este ea? Cine este atunci?
Cine este acolo întronat,
Cine își trage-n cercuri drumul?

Soarta este promisiunea ta,
Speranța mi-e încrederea
Că sferele au multe trepte
De a-nălța și degrada.

Caut un om care mă caută,
Vânturile șuieră, valurile privesc
Vapoarele din Marea de Azur
Ce mie nu îmi povestesc nimic.