Gerra Orivera - creaţii proprii

deși uitaseră demult sunetul aurorei boreale când se scurge în piele
și noaptea adoarme chircită în vertebre pietrificate
în transhumanță de vise mereu spre doar spre
desăvârșire ciobită de ispită

mi s-a spus din coastă ai să te smulgi
dimensiunea bicefală își căuta bara de echilibru
însingurarea nu mai era opțiunea valabilă a ști povara inocenței
covor de jar adevărul mersul spre mine cu tălpile goale

*botez în flăcări*


extrăgându-te din fiecare por

*cuvânt edenic*

*algebră planetară*


nu-i nevoie ca pe-o gâză paranoică să mă privești concentrat

*poveste de groază*

miezul nopţii deşiră ca o rutină împotriva mea
poveşti de groază

*carmangeria lui Iuda*

* mușcătura cancerigenă *

înțeleg urletul lumii fără translator
soarele îmi desface din alveolele simțirii clipa friabilă

l-am visat pe Prometeu
cum ţinea sfat de taină cu vulturul
îi terminase ficatul cu milenii
în urmă

*curs de miracole*


în epiderma ta scrijelesc o scrisoare tandră în care dorul meu