GeluOttawa - creaţii proprii

Acolo unde obscurul sfârșește
Și miresme de lilă se-ntrupă
Cu tact alaiul bucuriei pornește
Proaspăt primenite clipele zburdă.

Nimenil nu cunoaște secretul.
Există pierduți și găsiți în iubire,
Există cei hrăniți de dorințe
Cum alții exista fără esență de sine.

Și în dragoste sfada se poate naște.
Se pot rupe logodne fără noimă.
Roșul de Congo se-neacă în ape
Si-i doliu în tot spectrul de lumină.

Miros urât de canal șerpuind către târg
Neluminate străzi pavate cu pietre de râu
Minți date plăcerilor în umbre de vânt
Toate,țes pânzele eternului hău.

În taină,miresme în dans se cuprind,
Tăcerea clipește când perdelele cad.
Sforăiturile nopții trecute se sting,
Ca valuri de mare,neliniști se sparg.

În umbră umblu să găsesc lumina.
Îmi sângeră de spaimă dimineața minții.
Nu trebuie sa fiu acolo noaptea
Să simt misterioasa atingere a vieții.