Florianruse - creaţii proprii

Complexitatea "câte-unei" femei,
uneori, atâta debordează
că până și complexele-i
parcă te complexează… -

Cu-adevărat îndoiești
când și sufletu-ți tocmești.

Cu-adevărat umilești

Nu pot chema salvarea
și mă prefac în scrum,
căci sufletul, ce-mi arde,
tot așteaptă să suni.

Ieri: Un ceva extrem de delicat,
de ce am fost și ce n-am fost,
cu suflete care s-au acordat
pentru a-și împleti un rost -

restul e-n ceață -
înfloreste-un ghiocel
ghicit în ghioc

cer decupat trist
de un bloc alăturat
luna ciob la geam

fisura iernii -
un ghiocel în noapte
răsare tiptil

O rugăminte sună câte-odat',
atât de mișelesc când o auzi,
încât mai josnic e, cu-adevărat,
să n-o accepți, decât să n-o refuzi.

Ce-ar fi oare mai patetic:
Să te scuz
că m-ai jucat pe degete din prima clipă?
Sau, pur și simplu, să te-acuz

Nu mă preacinsti
necinstindu-mă.

Nu mă răsplăti