Poezii despre Dragoste:

ÎMBRĂŢIŞARE
de Marian Florentin Ursu
*
Era atâta dragoste împrejur

Carul Mare

Nu-mi ajunge în odaie
Licăritul stelelor,

Ți-am pus în palmă perlele celeste
Ascunse-n ochii celor ce-o să plângă
Și le-ai lăsat în suflet să se strângă,
Să-ți construiești o ultimă poveste.

Ți-aș mai fi scris vreo câteva secunde
Dar ce folos, când ți-ai găsit alesul,
În ochii tăi se naște interesul,
În mine numai dorul se ascunde.

azi pentru nimeni n-am cuvinte
nici mari idei nu pot s-aștern
azi mi-e să tac întru etern
și să te-alint în gând cuminte

Lacrima
...
O lacrimă mi-a mângâiat obrazul
Alunecând în jos, spre barbă,

Semne
...
Vezi în apă două lemne?
Nu-s doar lemne,

Abia aștept
...
Abia aștept să privești norii
Să-mi spui pe-ndelete ce-ți spun,

Să nu vină uitarea!
...
De n-am uita, am sângera mereu
Și ne-ar lega în lanțuri disperarea,

“Mi-ai secat lacrimile norilor !”
Mi-a strigat cerul vânăt
cuprins de turbare
“Te voi acoperi