Poezii despre Diverse:
- Sonettina LIX (prea mult …)
Prea mult am căutat o altă lume,
Un loc al meu lipsit de orice pată.
Greşitul drum, pe faţa mea ridată
I-a desenat, trecutului, un nume.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina LVIII (hrăneşte-mă cu tine ...)
Ce-ar fi să vezi că mâine, tot eu, copilul care
Îndestulat de saţul de-a fi născut din tine,
Îşi ia din piept comoara, -luciri diamantine-
Şi le preschimbă-n straiul impus de ursitoare ?
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina LVII (s-a desfrunzit copacul …)
S-a desfrunzit copacul reînviat de tine,
Un greier stă de veghe sub rădăcina frântă,
Cu ultimul lui licăr, căzute lacrimi zvântă,
Omagiu tinereţii trecute în ruine.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina LVI (întemniţat în tine ...)
Privesc spre astrul nopţii. Mareica-i lucire
Mă ispiteşte, drumul mă-ndeamnă să-mi aleg:
Să urc spre steiuri aspre la loc de împlinire,
Sau de pe ţărm de mare, iubire să culeg?
« Ovidiu Oana-pârâu » - Zeii fără elixir
Când elixirul li s-a terminat,
N-au mai putut să urce în Olimp
Și nici să scape-ntruna de un timp
Ce i-a ajuns și nu i-a bucurat.
« Daniel Vișan-Dimitriu » - Sonettina LV (alungă-mă în tine … )
Ademeniri flămânde m-au abătut din cale,
Uitând că tu eşti raiul, de răul meu cuprins,
M-am prăvălit din bine în rătăciri astrale,
Ne-nţelegând ispita de care m-am aprins.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina LIV (e vremea ta, femeie ...)
Amestecul de stare al timpurilor duse,
Când împleteam normalul cu ezitări s-a stins.
Îmi reclădesc prezentul de răul meu desprins,
Configurându-mi eul din vorbele nespuse.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina LIII (mai naşte-mă o dată …)
Prea lent am mers pe calea în univers zidită,
Împiedicat de-o stare oloagă, cerşetoare,
În loc s-alerg spre steaua doar mie hărăzită,
Ales-am necredinţa şi-amara ezitare.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Sonettina LII (nedrum în doi ... )
Nedrum în doi înseamnă suferinţă
Cum vara dusă, e toamnei început,
Pe unu-l stinge timpul abătut
Pe crucea-i răstignit de necredinţă.
« Ovidiu Oana-pârâu » - Dorinţe
Soarele încet coboară
După munți, la asfințit,
Înserarea se strecoară,
Arșița s-a domolit.
« Octavian Cocoş »

