Poezii despre Diverse:


  • Sonettina LIX (prea mult …)

    Prea mult am căutat o altă lume,
    Un loc al meu lipsit de orice pată.
    Greşitul drum, pe faţa mea ridată
    I-a desenat, trecutului, un nume.


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Sonettina LVIII (hrăneşte-mă cu tine ...)

    Ce-ar fi să vezi că mâine, tot eu, copilul care
    Îndestulat de saţul de-a fi născut din tine,
    Îşi ia din piept comoara, -luciri diamantine-
    Şi le preschimbă-n straiul impus de ursitoare ?


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Sonettina LVII (s-a desfrunzit copacul …)

    S-a desfrunzit copacul reînviat de tine,
    Un greier stă de veghe sub rădăcina frântă,
    Cu ultimul lui licăr, căzute lacrimi zvântă,
    Omagiu tinereţii trecute în ruine.


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Sonettina LVI (întemniţat în tine ...)

    Privesc spre astrul nopţii. Mareica-i lucire
    Mă ispiteşte, drumul mă-ndeamnă să-mi aleg:
    Să urc spre steiuri aspre la loc de împlinire,
    Sau de pe ţărm de mare, iubire să culeg?


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Zeii fără elixir

    Când elixirul li s-a terminat,
    N-au mai putut să urce în Olimp
    Și nici să scape-ntruna de un timp
    Ce i-a ajuns și nu i-a bucurat.


    « Daniel Vișan-Dimitriu »
  • Sonettina LV (alungă-mă în tine … )

    Ademeniri flămânde m-au abătut din cale,
    Uitând că tu eşti raiul, de răul meu cuprins,
    M-am prăvălit din bine în rătăciri astrale,
    Ne-nţelegând ispita de care m-am aprins.


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Sonettina LIV (e vremea ta, femeie ...)

    Amestecul de stare al timpurilor duse,
    Când împleteam normalul cu ezitări s-a stins.
    Îmi reclădesc prezentul de răul meu desprins,
    Configurându-mi eul din vorbele nespuse.


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Sonettina LIII (mai naşte-mă o dată …)

    Prea lent am mers pe calea în univers zidită,
    Împiedicat de-o stare oloagă, cerşetoare,
    În loc s-alerg spre steaua doar mie hărăzită,
    Ales-am necredinţa şi-amara ezitare.


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Sonettina LII (nedrum în doi ... )

    Nedrum în doi înseamnă suferinţă
    Cum vara dusă, e toamnei început,
    Pe unu-l stinge timpul abătut
    Pe crucea-i răstignit de necredinţă.


    « Ovidiu Oana-pârâu »
  • Dorinţe

    Soarele încet coboară
    După munți, la asfințit,
    Înserarea se strecoară,
    Arșița s-a domolit.


    « Octavian Cocoş »