Poezii despre Diverse:
- Cerneala din gânduri
Dacă te-ai gândit la ce n-ai fost niciodată,
o să devii ce astăzi nu eşti,
o să arzi ca piatra de var
şi lumea se clădeşte împreună cu toţi,
« flavius » - NINGE
Maestru umbla printre duhuri
Preschimbindu-le
In pasari
Cu aripi de nea.
« SAlecsandru » - Rânduri pentru Stomff Andrei Aurel
Rânduri pentru Stomff Andrei Aurel
Mulţumesc Stomff. Mă bucur şi apreciez aceste versuri. Aş vrea să înţelegi că pe acest site sunt câţiva confraţi ce aspiră la statutul de Diamant. Tu eşti unul dintre ei şi te apreciez foarte mult. Să nu crezi că eu sunt cunoscător în toate, poate că nici experienţa mea nu este un plus, dar poezia ta este bună, foarte bună şi mă încântă. Dar te vreau rău, vreau să fii un fulger spre care toţi să întoarcem privirea, vreau să fii o floare cu privirea-n sus, vreau să fii şi un înger, dar şi o fiară în stăpânirea acestei arte numită poezie.
Numai simpla ta apariţie cu o poezie postată mă încântă şi vreau, dar vreau să te forţez să fii comoara de care avem nevoie pe acest site. Uneori greşesc şi eu, uneori sunt obosit, poate prea obosit să mai intru pe acest site, dar intru din respect pentru voi, din respect pentru poezie. Uneori eu însumi fac greşeli, ca urmare a faptului că trebuie să citesc ceea ce scriu confraţii, să şi lucrez la proiectele mele, să şi vorbesc şi şa răspund şi la telefoane...etc, etc şi atunci fac şi eu greşeli, şi poate nu numai atunci....
« CRITICUL BLIND » - Întreb
Mă întorceam din moartea trecută
pe jos,
n-am mai găsit casa, o dărâmaseră
de teama încorporării prea devreme.
« flavius » - iubesc…
iubesc ochii tăi
certitudini de gând
că raiul există
departe…
« Liliana Trif » - Trepte
Trecutul – vagi insinuări de fapte
Inadvertent trasate pe hârtie,
De-o mână care a crezut că scrie
În plină zi, ca să le şteargă-n noapte –
« Adrian Erbiceanu » - Printre silabe
Sub pleoapa serii îmi adun cuvântul
Să am cu cine înnădi taifas.
Între cuvinte-mi freamătă pământul
Să nu pricep din el cât a rămas.
« Adrian Erbiceanu » - Perdelele nopții
Perdelele nopţii cad iluzorii;
Umbre-epave se-agaţă de stânci.
Vânturi solare biciuie zorii...
Greu ne începem suişul. Pe brânci!
« Adrian Erbiceanu » - Însingurare
Păduri ceţoase-mi cresc mereu în cale
Parcă strângând la veştedul lor sân
Ţărâna-n care timpul mă prăvale
În colţ de văgăună să rămân
« Adrian Erbiceanu » - Și mă visez
Învăluit în lumea mea de vise,
Un nou Aeneas rătăcind pe mare,
Furtună sunt de căi zămislitoare
Izbind în toate porţile închise.
« Adrian Erbiceanu »

