Poezii despre Diverse:

Să fii poet înseamnă să trăieşti
(Nu se iau lecţii de emoţii intensive)
În profunzimi înveţi să locuieşti
Făcând călătorii introspective.

În memorie s-au strâns întâmplări ale trecutului
şi tot felul de judecăţi,
nişte adevăruri neadevărate dar cu impact.
Respir uşurat tot ce am învăţat ca un dat

Treci tu, timpule ,ca apa si imi spala de pacate
Lupta mea necugetata -fata ,ochii de sperante !
Da-i luminii sens din timp ,sa renasc a doua oara
MAngaie copacii tristi ,chipuri de odinioara!

Nu eu sunt noaptea declarată sublimă, nici bolnavă,
sunt ţipătul care prevesteşte furtuna,
cuprinsul în care zace tăcerea cuvintelor,
paraşuta care nu se deschide

Stigmatizaţi de iarnă şi de frig
Te strig sau poate doar voiam să strig,
Te chem sau poate doar visam că vii
Să desprimăvărăm analogii

Am să încep această scriere printr-o poveste.

A fost odată, într-un ţinut de spice şi de ger cu băiat cu ovăzul în păr. Şi dinadins umbla cu capul gol ca o lampă cu petrol şi lumina întunericul vremurilor ivite. Era un copil de la ţară, simplu, care se juca printre mestecenii din sat, se scaldă cu broaştele în lacul cu lumina în punţi, un copil care sucea capul fetelor frumoase prin armonica vorbelor sale, un copil în care sângele fierbea de mic şi care aşa de mult ar fii dorit să scoată cuţitul de la carâmb atunci când era supărat de semenii lui. Dar iubea toţi oamenii din jurul lui şi pentru oameni ar fi fost dispus să şi moară…. ‘’ când răsună cornul pe la stână vreau pentru toţi oamenii să mor’’.
El vedea lumea din jurul lui altfel, avea imaginaţie, avea viziunea lui, avea trăirea lui, avea clocotul lui, vedea faguri de miere şi de vânt în jurul lui.

Când cineva mai presus decât noi
are casă în cer
nu te înfuria!
Copacul din cosmos ne acoperă,

Ca o cucuvea din altă noapte
dintr-un anotimp înexistent pe hărţi,
într-un târziu
cu multă băgare de seamă,

Mă-nvârt, ca floarea-soarelui, pe câmp,
După făptura ta strălucitoare,
Iar când apui în zarea călătoare
Obrazul mi-l aplec către pământ.

Ca tânărul spartan ascund sub haină
Vulpea furată-a timpului ce trece.
Dacă mă muşcă tac şi-ndur în taină
Fără să tulbur lumea ce petrece.