Poezii despre Călătorii:

Mongolia, cu zone dominate doar de câmpii,
Tărâm magic, oferă sentimentul de libertate.
Am închiriat iurte ducând viață mongolă.
Fermierii ne-au primit cu veselia lor spontatnă.

Fluture-agitat -
salcia pescuiește.
Ce de stele-n lac!

Sunt ani de când gândul hoinar
mă poartă prin locuri ascunse,
de ochi omenești nepătrunse,
în care decoru’-i bizar.

În zări albastre

Mă aflu Doamne-n zări albastre,
Mă aflu sus, între pământ şi cer

Un gând cam ştrengar mă pune pe jar
Îmi cere sfielnic, cu glas şovăielnic
Să rup o petală...încet ,cu migală,
Iar visul cel trist să-l fac realist

Mă cuprinde-n braţe un amar pustiu,
Dănţuieşte-n clipă lacrima tăcerii
Din trecutu-n care vreau şi eu să fiu
Călător ce bate la poarta uitării.

e liniste pe o parte a orei.
pe cealalta bat din aripi leii.
isi cheama leoiaca puii rataciti din desert.
unu doi. unu doi. ultimele secunde rag.

Fericita brigantină
Vele-nalță pe catarge
Spre chemarea de lumină
Temăturile ce-i sparge.

Stăpân tu eşti prin veacuri
Cu poalele-ţi bogate,
Sălăşluiesc în tine
Ape nenumărate.

Mi-am luat la revedere de la a mea Maria.
Dimineaţa, pe răcoare, plec din România.
Mi-a venit, aşa, deodată, să văd alte state,
Câte s-ar putea să fie, nu acum pe toate.