Poezii despre Călătorii:

Impresii
Steluța CRĂCIUN

Ca la-nceputuri ape nasc pământuri

Și iarăși mă însingurez -
O corabie rătăcintă-n amurg.
Valurile, vânturile,
Nu mă vor mai purta

Febrile zariști, convulsii de ape
Zbătându-se ca o inimă
În pieptul pământului.
Sângele purpuriu

Eu gata sunt de plecare
Mi-am scos paşaportul şi viza
Dar nu ştiu tărâmul spre care
Mi-oi duce de-acuma valiza.

Tot ce vreau acum în viață-i
Calea mea să o urmez,
Calea lumii o las să treacă
Și pe-a Spirit s-o urmez.

Am să plec la oraş, am să plec,mamă,zău
Să respir pulsul grabnic al timpului meu
Am să plec la oraş să mă-nghită mulţimea
Să uit jugul şi boii şi pe lelea Catrina

Versailles

Țipătul de motan în călduri al păunilor
se oprește în brocartul draperiilor:

Iubito,
vezi soarele
ce ne clipește
complice din ochi?

Sunt vagabondul vietii mele,
Ratacesc pe mal pustiu,
Iubesc marea si pe tine
In ce ordine? Nu stiu.

Am ajuns!...
Orașul cheaun de somn
nu ne cunoaște sosirea,
nu știe mersul trenului