Buzan-Cioltea Șerban - poeziile altor autori

Țipă seceta-n fântână
și se face foc în apă,
prin porumbul care crapă,
vita cade într-o rână.

Senzația aceasta de pustiu
Mi-ncendiază pleoapele şi cartea,
Aștept să vină toamna la Sibiu
Şi după ea astept să vină moartea.

Mai traversăm o lacrimă cu barca,
Ne mai permitem nopţi de carnaval,
Mai povestim iubitelor coşmaruri,
Mai adormim în coama unui cal.

Se face zi ca o spărtură-n nucă,
Neverosimil mă cufund în ea,
Un dor de fosta noapte mă apucă,
Scrumit de zațul ce mă copleşea.

La 50 de ani

De câțiva ani m-ascund la mine-n barbă,
Să nu mă mai cunoașteți cum am fost,
Să vă contemplu cu-o privire oarbă,
Să-mi fac din mine însumi adăpost.

Și de le-aș pierde toate și iar le-aș pierde toate,
Avere și putere și ochi și ideal,
Ți-aș cere Ție, Doamne, o singură dreptate,
Să mă transformi în iarbă, pe-un munte, în Ardeal.

N-aș mai avea ce spune și ce vrea,
Că orice poftă aș nutri, se poate,
Tu să mă ierți de toate, țara mea,
Până mă iartă Dumnezeu de toate.

De-aici încolo nu mai este drum,
Ci numai vechi prăpăstii ce ne latră,
Himerele, cu pasul lor postum,
Și-un drum străvechi, ce amuțește-n piatră.

A mai rămas un fir aşa subţire,
Că nici să mă agăţ de el nu pot,
Ce pot să vă mai spun, la despărţire,
Decât să vă salut, şi-atâta tot?