Andreiserbanescu - creaţii proprii

Distribuie acest autor:

  • Unei amante

    Ca două dealuri tinere ședeau așa cuminți,
    Sub pânza de-ebonită, ca un baldachin păgân,
    Lactei ca două cupe de zăpadă, împietriți,
    Sânii tăi săreau sub o privire de nebun.

  • Miasmă

    Ți-ai uns, miasmă, părul, într-o tânără dorință,
    Cu laptele ce-aduce o bolnavă dăruință -
    Ca o ghicitoare veche, dăltuită de-un zugrav,
    Sănii grele trase de doi bătrâni bolnavi

  • Cântec de leagăn

    Prin pădure, puiul mamii,
    trece-vom desculți la noapte,
    Ghimpele să ne trosnească
    sub picioare și sub coate.

  • Unei femei în negru

    Ce bună ar fi acum o țigară!
    Fumată-ntre două discuții cuminți;
    Și-n vraja albastră a fanarei fierbinți,
    Un soare-ntre noi, din senin, să apară.

  • Roșu octombrie

    E roșu octombrie...
    Semne de apus ne bat în geam,
    Câmpuri de maci se revarsă în cascade,
    E roșu octombrie,

  • Helena

    Cu pas becher, din lupanar,
    Cu lungi vâltori în buzunar,
    Orice bărbat mai mizantrop,
    Spre casă-și face, la galop,

  • Absurdă iubire

    Tu, absurdă și dulce iubire,
    Cu ploapele albastre și trupul dezgolit,
    Te-ai ghemuit cuminte în podul palmei mele,
    Din firele cerului de zori încărunțit.

  • Elegie

    Atât de trist e dorul meu,
    Păgân, la trap, cu pasul greu
    Și atât de lungi mi-s lamentări
    Din vechi chemări.

  • Gorgone

    Ce goală e casa-ntru totul,
    Și ce frig e pe 4 în noapte,
    Mi-e ciudă să-ți legăn mijlocul,
    Sub voalul păgânelor fapte.

  • De-a poetul

    În zadar se-nfundă-n urlet
    Lungi, albastre coridoare,
    Când porunci ca un descântec
    Zmulg gâtlejuri ca de fiare.