Adina Speranta - poeziile altor autori

O, ce pustie ești și mută!
În clarobscurul toamnei
domină nălucirea transparentă a grădinii,
unde frunzele se-apropie de pământ

Voi, amintiri, veniți în lung șirag.
Să povestim de cel atât de drag,

De clipele trăite împreună,

Regină sau fee păgână,
Născută din vastul
Eter,
Ce porți vecinicia în mână

Ce de flori s-au strâns
Pe geamuri,
Ce de frunze de cristal!
Colo, un mănunchi

Lună, mi-am aninat privirile
De razele tale
Până ce roua m-a învăluit
În sclipătul ei

În glastre crinii-așteaptă ofilirea.
Durerea și-o crispează prin petale.
Salonul se întunecă în ritmuri
De umbre și nimicuri ireale.

Povara deznădejdii,
Tot mai des, îmi prinde
Sufletul întors acum spre ură.

Aud portița.
Tresar,
Ies să deschid.
Nu ești tu,

Când gemi ușor în serile târzii,
Prin suflete
Trezind nefericirea,
Trecutule, te simt

Culori de toamnă,
Palide și stinse,
Pustiu adânc în sufletele goale, —
Un val cernit