Adina Speranta - poeziile altor autori

Tu îmi storci vlaga
Şi eu cred că tu
Îmi storci vlaga.

Într-o încăpere ca toate celelalte,
Amenajată cu plafon zdravăn,
Ne întrecem la sărituri în înăltime.

Să cercetăm bine
Cine se ascunde sub noi
Să fim foarte atenţi
Pe cine numim

Ora
Când lucrurile obosite de-atâta sens .
Adorm pe el,
Ca sentinelele

Dacă te-ntâlneşti cu un scaun,
E semn bun, ajungi în rai.
Dacă te-ntâlneşti cu un munte,
E semn rău, ajungi în scaun.

Dacă te-ai îndepărta puţin,
Dragostea mea ar creşte
Ca aerul dintre noi.

Câte păsări o fi stricat
Cerul
Până să-ţi nimerească mersul
Atât de lin?

Toate hârtiile mele
Le-am cărat cu braţul
Pe un câmp mare,
Le-am semănat solemn

Ceasul s-a-ntors cu spatele la timp.
Era bolnav ceasul şi, simţindu-şi sfârşitul,
Poate că s-a gândit şi el
La un rai al obiectelor care mor,

Pisica mea se spală
Cu laba stângă,
Iar o să avem un război.