Adina Speranta - poeziile altor autori

de lânuri m-am îmbolnăvit

o țesătură sunt
un gros covor

Și teii sfârși-vor curând.
Timp de popas.

Deschisă e poarta, de vânt,

Către singurătăți, printre oameni, peste cetăți
Ochii lor sterpi încuind ca o rimă un vers,

Caldele ziduri, fântînile, lor le arăți?

Acest păcat înmărmurind în glumă
Destinul meu de aur și de spumă
Cu brațe verzi de iarbă mă înhumă.

Și doar în pomi zăpada rezistă ca un nimb,
Îți mai aduci aminte? Când ești copil curg streșini
Trec păsări, duc în pliscuri stafiile cireși,
Fructe cu gust de apă, răni ale altui timp.

Vino la mare,
Lasă-te lunii
Care de vid e.

Atât de rar ne este dată starea
De calm curat, când ninge și-mprejur e
O rariște de pini, ori o pădure
Ca fumul ne-nconjoară și ca marea.

Nu-ți face din melancolii
Decât senine poezii,

Melancolii fără destin,

Și mi se pare iar
În urma mea ești tu
Veghindu-mi gura care spune
Nu.

Filozofând în timpul lumii spart,
Oglinda mea de dincolo e luna
Pe care-aș vrea și n-aș vrea s-o împart,
Bolnava mea de inimă, nebuna.