Adina Speranta - poeziile altor autori

plouă ca-n visul unui însetat
în adăpost e cald mă-ntind pe pat
pun mâinile sub cap și închid pleoapa
ah de mi-ar fi vreodată atât de dulce groapa

Când vine clipa de cumpănă,
Înainte de a coborî
Acolo unde curg fragmentar
Iubirile neîmplinite,

Nu spune vorbe de prisos,
Că mi-este frig, că mă întrem.
Cerul veni mai jos noros,
Fiind noroc, părând blestem.

Nu râd pentru că nu știu să mă joc.
Deruta noastră o îngână unii.
De propriul glas sunt umiliți păunii.
Mai bine tac decât să-i mai provoc.

Când toate vocile sunt sfinte,
Ca fără gură, fără simț,
Și spiritul un cal cu prinț,
Urmând neliniștii rănite

Oricât trecuse sufletul de pur,
De dor de moarte se îmbolnăvi.

Înfășurat în aripi de mercur,

O, fluture deschis pe-o mână moale,
Erou de zinc al unei triste farse,
Firul din însetarea ta se toarse,
Mai crezi în calme clipe muzicale?

luminos ești
albul ochilor tăi
albul laptelui maria

Măcar de-ar fi etern modul senin,
Starea de bine a celui ce nu vrea să știe.
Simt sărăcia locului de unde vin.

Aștept un deal tihnit, păscut de vite,
Din cornul lor să cadă flori pălite,
Un praf încet și urmă de copite,
Grânele dulci aproape pârguite.