Poezii despre Război:

De ziua ta poezie

In zi de primăvară cu soare și verdeață,
Purtat de frumusețea naturii ce învie,

Când iarna-i pe sfârșite și pentru prima oară
De sub zăpadă-apare întâiul ghiocel,
E semn că ne așteaptă o nouă primăvară,
Un anotimp al vieții cu forme fel de fel.

Însângerații ghiocei răzbesc din iarna bolii noastre,
Se nasc în gânduri clopoței ce- anunță- ngrijorări terestre.
Imaculata inocență uită- n anii ce- au trecut
E pusă- n colt, la penitență, ne mai fiind omului scut.

Secundele se strâng în orele din noapte,
E liniște și totuși la ușă se- aud șoapte
Căci amintiri străbat prin timpul comprimat
Și generații- aud istorii...n- au uitat

Câți oare peste ani?
...
Cu privirile pierdute-n depărtare,
Atâtea mame așteaptă în pridvor

Care-s morții, care-s viii?!
(Bătălia de la Oarba de Mureș - Katynul românesc)

Tu cu cin' te lupți Ioane,

”Rănile soldaților învingători”
...
Doar soldații sunt cei care luptă,
Doar soldații sunt cei care mor,

Așteptând salvarea se înfâptui un miracol...
Nici o pușcă nu ne mai punea în pericol,
Digul mării cedă sub obuzele inamicului
Și sensul de- a fi se pierdu în apele nimicului.

De ce e ceru-așa de jos?
...
De ce e ceru-așa de jos?
Și eu de ce-s așa de sus?

Zburați cu gândul, dragii mei,
Zburați pe cerul plin cu miei
De nori frumoși ș bucălați,
Zburați cu inima, încercați!