Petru Dincă - poeziile altor autori

De ce te uiți așa, când seara vine,
În ochii mei cu ochii tăi de salbă,
Că nu-ți mai iei privirea de la mine,
Gingașă, grațioasă mâță albă?

Libelule grațioase
Zboară-n aerul de vară...
Au corsete minuscule,
Și pe aripi radioase

Tu care dormi ești fericit...
Uitând întreaga ta ființă,
Te-ai izolat de suferință...
În mut repaos adâncit,

Ei nu vorbeau, ci ciripeau,
Căzuți din lună în Paris,
Și cum naintea mea mergeau,
Păreau ieșiți ca dintr-un vis.

Traducere de Petru Dincă

Din nou înmiresmează pădurea.
Ciocârliile înalță, cu zborul lor, cerul

Traducere de Petru Dincă

Doi Tauri – este mult de-atunci
Se războiau cu străşnicie

Traducere de Petru Dincă

Singurătatea ca o ploaie mie îmi pare.
Ea se ridică înspre seară din mare;

Traducere de Petru Dincă

Pretutindeni acolo sunt cei morți sunt
Și nimic mai mult. Dar tu și cu mine ne putem aștepta

Traducere de Petru Dincă

Strigă-mă, iubitule, strigă-mă tare!
Nu-ți lăsa logodnica la fereastră să stea

Traducere de Petru Dincă

Cum ar trebui să-mi țin sufletul pentru a
nu-l atinge pe-al tău? Cum aș reuși