Panait Gabriela - creaţii proprii

Era târziu, se ascundea lumina
De zidul în tãcere îmbrãcat,
O iederã ce-acoperea grãdina,
Pânã pe turnul gros s-a înãlțat

Ce este dorul

Ce-nseamnã dorul de a fi iubit?
Cum cere trupul haina-n plinã iarnã

Tragic sfârşit

E iubirea un templu, e un sanctuar,
Se-ascunde sub umbre un rege avar,

Fi-vom stele căzătoare pe oglinda unui lac,
O poveste-ntr-o odaie unde sufletele tac,
Fi-vom poate o frântură dintr-un cer nemărginit,
Adăpostul unor îngeri pe sub ziduri de granit.

Din gânduri

Ai încercat să mă compui din gânduri
Şi ce frumos m-ai scris a doua oară,

Eu nu mai am nici umbră

Prin solzii înserării apusul se coboară,
Aprinde-n depărtare o flacără amară

Enigmele din soare

Dă-mi Doamne astăzi cerul pe care vreau să scriu,
Cu litere de sânge, durerea ce-o trăiesc,

Paşte fericit

Unde s-a oprit destinul ,
La ce pagină-nvechită,

O plajă de vise

Noaptea îmi umblă prin palmele grele,
Ochii îmi sunt şi cer şi pământ,

Glasul inimii

Când se stinge prin valuri marea rece în zori,
Noi privim în tăcere, ne numim visători...