Lucia Eniu - poeziile altor autori

11 ani
11 ani sub norii ca o şapcă de plumb a creierului • sub care
strivit de asfalt mă întorc • parcă surd ‒ parcă orb prin tot acest
labirint cenuşiu • parcă doar o ureche plăsmuită din deprimată

noaptea strîng din resturile zborului mărunţişul oniric al
styxului • cad atunci de pe pîrghia trezirii în cameră • cad
mereu lîngă praguri de somn ce-mi visează insomnia • şi
suferinţele superflue ca nişte scoici cu perlele mîngîiate •

poate un zâmbet între două dune • întîmplarea mărului
aruncat din obraji – a discernămîntului atît de străin
paradisului • un mizantrop îndopat cu fructe putrezite • cu
toate sentimentele prăjite-n tigaie • dezabuzat – între două

chipule ningi ca o lumină din care-n sus se cerne-o stea • litera l e
forma de lumină sub care nemurirea se ningea • stranii palori cu
sîngele de cretă • privesc prin carnea ta • chipule numele tău e
destrămare • adînc abis e carnea ta • săpînd simboluri cu-o

miraje – utopiile se topesc în zare • zarurile orizontului pe
hazard • prea mult tulbure în toate aceste suspiciuni ale
speranţei • prea multe aşteptări absurde – căi imposibile –
poteci măsluite • căci imposibilitatea nu se bizuie pe-o

zdrenţe de vid între zdrenţe de văd • nelămurită distanţă de
aşteptări • indiscernabil • indisociabil • incompatibil • lontane
imposibilităţi • semnificăm prin absenţe • ne cunoaştem pe
noi înşine numai prin neştiut • doar prin neant respiră

un demon stîngaci cu capul la cutie
se chibzuia printre bemoli visînd la ce-o să fie
palpînd încet între viori un sunet cu ureche
se auzeau scrîşnind culori lipsite de pereche

Demoni stîngaci, diavoli stîngaci
incert
nu se ştie
privesc un obiect -

ne curg copiii din ochi ca nişte lacrimi avortate • cu ce efort
îmi aleg fantasmele din somnul haşurat • mă-nclin pe chin de
strună vegheat de mîna mărturisită-n vis • toarsă stea în flutur
cu filele scăldate-n amintire • merg pe poteca straniului cu

plimbîndu-mă prin piaţa fructelor interzise ‒ m-am oprit în
dreptul unui coşmar plin cu reptile de mătase • “străinul
sprijinit de propriul său schelet” ‒ fascinat, îmi spuneam “nu
poate părăsi apele tenebroase ale exilului • imensa piele verde