Gabriel Stanciulescu - creaţii proprii

Fără mamă, fără familie

Măicuța mea, familia mea,
Am memorat și des ascult

Sărăcuța mama mea

“Sărăcuța mama mea”
Era fraza preferată

Îmi vreau părinții înapoi!

Fac ce fac și-mi fuge gândul,
La acei sfinți, părinți ai mei,

Mulți ani, iubită mamă!

Mamă,
Noi astăzi nu suntem cu tine,

Mi-e dor de părinți

Mi-e dor de mama și de tata,
Mi-e dor de ochii ce-i iubesc,

Mama, iubire și flori

Păstrez imortele în vaza albastră,
Le admir tăcut, iar ele mă întreabă,

Mereu aproape de părinți

Se adună anii noștri triști și goi,
Vecia ne lasă fără idoli,

Mama e crucea din altar

Ce n-aș da să-ti sărut mâna,

Bonus de la viață

Cutreieram prin vise în vremuri de povară,
Încercam să vindec răni, adânc sădite-n gând,

Am primit totul de la Tine, Doamne!

Mă înfățișez cu privirea la Icoana...
Și-mi spun ruga trimisă către Cer,