Eliana - creaţii proprii

ElianaMaria Gabor (Crișan), născută in 14 septembrie 1947, la Brașov, a absolvit in 1971 Facultatea de Filologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, secția limba și literatura română – limba italiană.
Scrie versuri in limba română și in limba italiană, traduceri ale poeziilor lui Mihai Eminescu în limba italiană. Obține trei ani consecutiv o bursă de studii la Universitatea per stranieri din Perugia (Italia).
În volum, este autoarea traducerii în italiană a șapte eseuri din pictura lui Donatello, Michelangelo, Raffaelo Sanzio, Grunewald, Tiziano, Veronese, reunite sub denumirea Renașterea de Adriana Botez Crainic, Fundația Brâncușiană, București, 1995.
Câștigă premiul special de poezie „Amici stranieri” la concursul de poezie „Ugo Fraccacreta” din San Severo (Italia), 1999, cu poezii originale scrise in limba italiană.
Până în anul 2008 este redactor pentru pagina de poezie a revistei Porunca iubirii, prilej cu care promovează poezia autentic religioasă a unor poeți contemporani, precum Pr. Florin Moldovan din Rodna (Bistrița) și sculptorul-poet Ion C. Duță din Novaci (Gorj), cărora le semnează ulterior prefețele primelor volume de versuri.
Publică poezii in revista Oastea Domnului, de la Simeria (Arad), realizand și prima prefață a unei antologii a marelui poet creștin Traian Dorz, cu prilejul omagierii in 2014, a 100 de ani de la nașterea poetului pătimitor pentru credința ortodoxă.
Semnează articole și poezii in publicația Apostolat în Țara Făgărașului.
Volume de versuri publicate: Bisericuţă din scrum, Ed. Fundaţia Negru-Vodă, Făgăraş (1998); Cer nou, Ed. Paralela 45, Braşov (2000); Lumini la mormânt, Ed. Agaton, Făgăraş (2004); Cuvioasele animale, Ed. Agaton, Făgăraş (2004); Fereastra Sâmbetei, Ed. Agaton, Făgăraş (2007); Învierea femeii lui LOT, Ed. “Cu Drag”, Chişinău (2014)

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Scrisorile lui Moș Crăciun

    Ascunsă-n somn de mine , în vise mă adun,
    Parcă eram eu pusă de bunul Moș Crăciun,
    Să îi sortez bilete, scrisori și rugăminți,
    Venite de la oameni, nepoți, bunici, părinți.

  • Dor de Eminescu, dor de limba română

    „SUNTEM ROMÂNI ȘI PUNCTUM” –
    A spus-o Eminescu.
    Văzduhul ține minte,
    Cu-arcușul, Porumbescu,