Poezii despre Diverse:

A murit natura-n ei, —
Vers cu-aromă de virtual.
Scriu perfect, — sună banal,
Căci trăirea din condei

În grădina mea e liniște,
doarme-un pisic;
calc pe vârful ierbii, să nu o stric
merii verzi nu mai privesc în afară

Informarea
...
Ai fost acolo. Ce-ai văzut?
Prea multe n-aș putea spune,

Doi ochi adânci, umpluți cu nestemate
Și-o ceață de mătase care-ascunde
Un trup pierdut în mlădieri rotunde,
Sculptat în marmure de voluptate.

O mie de-întrebări și-așteaptă rândul,
Cu cele care n-au primit răspuns,
Într-un infern dantesc de nepătruns,
Din universul unde-mi zboară gândul.

Vă las pe voi să fiți sofisticați,
Lăsați-mă pe mine cu simțirea.
Mi-e versul vrednic, nu mimez trăirea,
Nu mă complic precum vă complicați.

Fețe îmbătrânite de război,
cuvinte tăvălindu-se în ură,
pe limbi de foc;torturi,
Patul lui Procust pentru un zâmbet perfect,

Mi s-a părut, la două şi ceva,
că oamenii se fac din catifea,
că pietrele se pregătesc să nască
iubirea într-o lume fără mască.

Și acum, de la capăt, cu literă mare
colorăm împărați, licurici, protozoare
în caietul albastru; pariind curcubeie,
între cer și pământ, dumnezeu, dumnezeie.

Luciri de raze lunecă pieziș,
Își scapără amnarul la fereastră,
Și-aprinde cerul bolta lui albastră,
Peste cântări foșnite, de frunziș.