Dan Eugen Munteanu - creaţii proprii

Aparţinem ăstei lumi
printr-o fiinţă fără seamăn,
ce ne-a dat prin şansa vieţii
Ochii, graiul şi un leagăn.

Îngerași cu aripioare,
Porumbei, hornari, scărițe,
Pastelate, sclipitoare,
Prinse-n piept și cu fundițe.

Raze-n Calea lor spre Noi
cu sclipiri născute-n Soare,
persiflând toţi norii goi
storşi şi fără de vigoare,...

Se spune cum că mărul nu prea departe cade
De pomul ce-l purta adineaori ca rod.
Dar sunt destui acei ce zburdă-n escapade,
crezând să poat-să rupă chiar gordianul nod.

Dorinţă…

Uită-te te rog la mine,
te-am visat de-atâtea ori…
Iar acum în somn cu tine
am coşmar ... Nu vreau să mori !

...Ecouri captate din bezna vechimii
Arhive culese, artistic ornate
cu flori sau cu spini împopoţonate.
Preluate purtate, nicicând demodate

Mândri în Carpaţi,
ca Daci botezaţi.
de vânturi bronzaţi,
de Glie legaţi.

Nu e important culoarea,
crezul, portul sau talentul.
Pentru Om e Demnitatea

Azi e ziua, care-i Mâine
pentru cea care-a fost Ieri.
Ne îmbracă-n a lor haine,
doar odată şi-apoi pier...