Claudiu Românu - creaţii proprii

Claudiu RomânuS-a născut la 5 aprilie 1999 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin.
A absolvit clasele I-VIII la Colegiul Național „C. D. Loga” din Caransebeș, apoi Seminarul Teologic Ortodox „Episcop Ioan Popasu” din Caransebeș. În prezent, studiază în cadrul Universității de Vest din Timișoara - Facultatea de Litere, Istorie și Teologie.

Claudiu E. Românu scrie atât poezii literare, cu teme greu de abordat, precum iubirea, moartea, natura, cât și poezii dialectale, în care își transpune ideile și sentimentele legate de copilărie, despre satul în care a crescut (localitatea Domașnea), despre bunicii săi sau poezii umoristice. În timpul liceului, pe la vârsta de 16 ani, a scris prima sa poezie în grai bănățean, intitulată „Uica Pătru-n Cimișoara”. Și-a dat seama că este un dar de la Dumnezeu, făcând ca scrisul să devină o pasiune. Talentul i-a fost descoperit și de către profesorii liceului, care l-au îndrumat să meargă la mai multe concursuri de poezie în grai, la care a și fost premiat. Prin acest dar, a realizat cât de frumos este graiul bănățean, încercând să-l promoveze, să-l împărtășească cu toți tinerii, care, încet, încet se îndepărtează de tot ce înseamnă tradiție și „acasă”, fiind un exemplu pentru toți cei care uită să trăiască, să simtă și să iubească cu adevărat. Datorită faptului că a crescut în sânul bunicilor, în localitatea Domașnea, locul unde a petrecut mare parte din copilărie, și-a dezvoltat educația, respectul și iubirea pentru grai. Trăind pe aceste sfințite meleaguri bănățene, își dă silința să promoveze satul și bogățiile care se află pe teritoriul acestuia, prin poezii, prin împărtășirea frumoaselor amintiri, începând de la tradiții și obiceiuri, până la experiența sa personală.

A publicat „Uica Pătru gin Domașnea” - 2017, Editura DALAMI, Caransebeș (cu ajutorul financiar al junilor satului Domașnea) și „Satu' șî copilăria” - 2020 (volum de poezie în grai bănățean, împletit cu poezii literare, publicat în regie proprie).

Membru al Cenaclului „Tinere Condeie” - Timișoara; Premiul Special, acordat în cadrul Festivalului Concurs de Creaţie şi Interpretare „Tata Oancea” - Bocşa - 2016; Premiul I la secțiunea „Poezie în Grai Bănățean” din cadrul Festivalului „Doina Bistrei” - Măru - 2018; și alte premii. Membru al A.S.G.B.

– Maria-Magdalena BENGHIA

- - - - - - - - - - -

Distribuie acest autor:

  • Un imn, o crușe ș-un mormânt

    — poezie în grai bănățean —

    La mine-n sat aflu ogină
    Cân’ inima mi’ becejâtă,

  • Scrisoare către cer

    Ce toamnă se perindă peste lume
    Și cum se veștejește totul, tată;
    Dorul greu și lipsa de-al tău nume
    N-o să veștejească niciodată…

  • Dor de bunici

    Îmi trec prin gând doar amintiri
    Și-n suflet mi se stoarce dorul,
    Gândindu-mă la povestiri...
    Și cum ardea acas' cuptorul.

  • Omagiu lui Adrian Păunescu

    Și-a mai trecut iarăși un an
    În calendarul trist care suspină,
    Iar tu... un simplu cetățean
    Îți dormi somnul în surdină.

  • Pe lângă...

    Pe lângă teiul înflorit
    Cu flori de primăvară
    Adesea, noi ne-am întâlnit
    În seară.

  • Mama

    Când era copilăria… și-eram la-nceput de viață,
    Nu știam ce-i bun sau rău, dar eu nu băgam în seamă,
    Eram mic copil pe-atunci… n-am știut ce-i o speranță,
    Dar știam un singur lucru – să te chem pe tine, mamă!

  • O, PĂDURE AMORȚITĂ...

    O, pădure amorțită! De ce-ți `pleci crengile-n jos?
    De ce plângi așa dramatic transmițând un gol în suflet?
    Unde-ți sunt a tale păsări ce-mi erau chiar de folos
    Când cântau din vocea caldă transformând sunete-n urlet?

  • Mulțumire

    Pentru că sunt sănătos,
    Pentru că aici trăiesc,
    Pentru graiul cel sfătos,
    Doamne, Ție-Ți mulțumesc!