Poezii despre Adevăr:

Nu-i departe vremea când
porcii ne mâncau râzând
şi pe ritm de cazacioc
cloşca vai o lua din loc

Sunt român dar mă tratez

Costel Zăgan, UNIVERSURI PARALELE

Hai, să ascultăm
Tăcerile vorbind…
Aşa, ca de pe-un ţărm
Uitat al lumii…

CÂND A TRECUT...
Când a trecut atâta vreme
Şi cum de pot să-mi amintesc
În loc de legi şi teoreme

EU NU TE UIT

Eu nu te uit deşi trecut-au anii
Cum trece uneori acceleratul

TEATRU

Le e căderea nopţii, o cortină
Celor ce joacă teatru zi de zi.

Am pus fața drept fațadă,
N-am lăsat să se-ntrevadă
Nici de-aș fi fost întrebată
Care-s granițele mele,

Pandative și ghiuluri pestrițe
Adunate prin cârciumi șukare
Încetinesc timpul, oprindu-l
Arzând coapse de oi pe grătare.

CHEMARE TAINICĂ


Cât de departe sunt în nemurire

O VEŞNICIE


Îmi pare c-a trecut o veşnicie