Poezii despre Toamna:

În zi de Toamnă, ruginie

În zi de Toamnă, ruginie
Un soare dulce şi molatic

Toamna cea bogată

Cel mai frumos anotimp
Toamna cea plină de roade,

Aspect de Toamnă

Când vine toamna fremătând
În braţele-i de-argint purtând

Se desprind frunzele...

Se desprind frunzele şi cad
Înspre pământ în ritm uşor;

Privește din fereastra deschisǎ podgoria
Și câmpul de-astǎ varǎ! Ce repede s-au stins.
De-acum s-au ȋntors tristețea și cerul ca leșia
Și peste toate vǎlul mâhnirilor s-a-ntins.

Această toamnă amăruie,
Cu gust de struguri și gutuie,
Paradoxal, nici dulce nu e
Și are-aromă de tămâie.

Aștept să fiu important în lumini
și tuneluri adânci săpate în stânci
un copil zglobiu zăvorit în sinele
care rupe porți înțepenite

E frig afară, cade ploaie,
Nu mai este cald, nici soare;
A venit bătrâna toamnă!
Vara s-a retras să doarmă.

Cand gandurile-n stol imi zboara
Spre tine-n noapte sau in zi,
Devin ca mandra primavara
In care totul va-nflori

A venit toamna, iubito,

A venit toamna, iubito,
și-mi plouă în gânduri,