Nelu Preda - creaţii proprii
- Resemnare
Mă resemnez cu-apusul
Când să răsar aș vrea
Tu mi-ești acum opusul
Deși te-aș vrea a mea.
- Ploaie de toamnă
Din norii tulburi picurii se cern, pe-al codrului frunziș gălbui și tern,
De parcă timp-ar sta în loc etern, băltoace ici și colo se aștern.
Mi-e sufletul pustiu și dureros, de stat îmi intră os în os,
Iar timpul bancher nemilos, puțina sănătate mi-a și ros.
- Tu floare
Tu floare-nmiresmată ascunzi scântei divine,
Ai fost o semincioară și-acum mă-ncânți pe mine.
Tu ești ca o fecioară , virgină și fecundă...
Duzini de admirații atragi într-o secundă.
- Tăcerea ta
Tăcerea ta este adâncă precum un gând ce mă-nfioară
Un fel de-a sugera tristețea iubirii care te omoară
Căci suferi când aproape nu-ți sunt, iubita mea fără frecvență,
Iubirea noastră-i plăsmuită preponderent din abstinență.
- Fără noimă
Fără noimă scriu la versuri, aplecat pe tastatură,
Ca și cum cu-a mele eresuri, aș schimba vreo picătură,
Din a lumii dezlânată, disperată zbatere,
Din absurdul ce îndată, întâmpină o cerere,
- De-ai fi tu
De-ai fi tu aceea care, să-mi răpească inima,
Cu o simplă sărutare, să-mi stârnească patima !...
Patimă nimicitoare, ce mă poartă-n prag de moarte,
Când te văd nepăsătoare, visele vor să mă poarte,
- De vrei
De vrei să vii diseară,am să te-aștept cu drag,
Covor de flori de vară, am să aștern în prag...
Vei fi ca o mireasă, de mire așteptată,
O tânără crăiasă, iubită și-adulată.
- De vei pleca
De vei pleca în miez de noapte
Să știi că te voi aștepta
Iar clipele de-alean și șoapte
Mi-or fi balsam în lipsa ta.
- Despre iarnă
Troiene mari așază, zăpada viscolită,
Copacii hibernează, încărunțiți prematur,
Pe ramul lor, ici-colo o cioară zgribulită,
Cu croncănitu-i surd, se tânguie imatur.
- Metamorfoze
Nori vineți, tulburi, dezolanți,
Purtați de vânturi reci, șfichiuitoare,
Răsfiră stropii reci și iritanți...
Pe clocotul din sufletu-mi ce doare.
Distribuie acest autor: