Georgiana-Laura Gheorghe - creaţii proprii

Mama mea nu este ca oricare alta,
Ea este soarele și luna
Care mă supraveghează asemeni unui înger păzitor.
Este zeița care mi-a dat viață

Lacrimi curg pe ai noștrii obraji
La scena suferinței care se desfășoară în fața noastră.
Tare strigăm să-I facem dreptate,
Dar strigătele noastre se pierd

Mesagerul de încredere al tuturor
Care a trimis scrisorile străbunicilor
La destinațiile corecte
Și informațiile prețioase în vreme de război

Un dar de la Muză
Care uneori ne emoționeză și ne amuză.
Creatorul ei poetul
Scrie cu condeiul pe hârtie

Preferă să-și întindă aripile
Să zboare peste mări și țări
Să-și potolească setea de cunoaștere
Și să facă noi descoperiri.

Totul începe cu o briză caldă
Care topește mantia surorii iarnă.
Din peticul de pământ umed
Crește vestitorul anotimpului renașterii.

În vremuri depărtate,
Pe când mitologia și folclorul
Aveau un loc special în inima fiecărui om,
Se spune că Soarele dătător de viață

Fiu iubit al Reginei Primăvară,
Învață-ne că simfonia naturii este o încântare pentru auz,
Îndrumă păsările pe ale noastre meleaguri
Încă adormite sub plapuma iernii.

O vedem în roz
Chiar și în cele mai grele momente.
Înlocuim ura cu iubirea,
Apreciem lucrurile mărunte și ce avem deja.

Era liniște în casa mea,
Totul era pregătit pentru acea perioadă din an.
Un zgomot brusc m-a readus în lumea reală.
Fiind împinsă din pat de curiozitatea înseși,