Felix Rian Constantinescu - creaţii proprii
- Omul floare
Omul floare e prea delicat pentru a trăi
Ori pentru a fi înțeles
Înger logofăt e privit ca unul bun de nimic
Și nu e iubit decât de sufletele pure
- Crucea invizibilă
Târâi o cruce după mine invizibilă
Dar grea ca un munte întins pe 7 sate
Când mă vor îngropa mi-or pune-o la cap
Crucea pe care am adus-o în lume
- Dezgropând insula Ada Kaleh
Cu mâinile dezgrop bulgării de apă
Scot strat după strat geologic de ape
Jos la Orșova să ajung la insulă s-o înviu
La mormintele sfinte și la trandafirii
- Țara cu o mie de domni
Țara cu o mie de domni
Bombă cu o mie de-atomi
Țara cu o mie de țărani
Loc de oameni nu de bani
- Familia perfectă
Nu te îngrijora familia lor e perfectă
Nu fac parte dintre muritori fericiții
Mereu zâmbind și pururi îmbogățindu-se
Ca uraniul nu-ți fă probleme oricum
- Orașul interior
Am avut un vis se făcea că eram
Să scriu un roman cu titlul acesta
Orașul interior în ideea ca un loc
E mai frumos unde nu te aștepți
- Chitară sunând în câmp
Coardele răsunând libere în câmp
Un sentiment apoi altul apoi altul
Chitara liberă pentru prima dată
În singurătate și taina premuzicii
- Retezând porumbul cu coasa
Am ieșit în câmp și m-am uitat la porumb
Rădăcina are multe firișoare ancorate în
Pământ am găsit o coasă lepădată de unul
Și am luat-o și am început să retez porumbul
- Despre frumusetea mortii
Stau pe laptop cu Kari Jobe în fata unei fotografii din Lisieux
Ochii ăia mari, sfinți, frumoși, buni, fotografiați de El Greco
ȘI mă gândesc la o altă lume la cealaltă lume în poemul meu
Care trebuia să se numească O lume nedreaptă despre azi
- Declarație de dependență
Te iubesc atât de mult încât nu vreau
Să fiu liber sclavia cu tine îmi pare
Cea mai pură fericire pământească
Să-ți spun pe nume nu nu îndrăznesc

Distribuie acest autor: