Ella - creaţii proprii
- Iarna a venit din nou
Iarna a venit din nou
Eu mă simt precum un... bou
În zăpada mofturoasă
- Se rup viori în mine
Se rup viori în mine când în surdină mă privești
Nu știu de eu-s o vină sau vina ta e că iubești
În zăpăceli de ceață, în fuga singură de-arcuș
- Mă dor cărările de munte
Mă dor cărările de munte
Mi-s genele prinse-n tăceri
În ochii mei atârnă fructe
Sprâncenele-mi au doar păreri
- Iarna mi-a încins în carne ale verii albe simțuri
Iarna mi-a încins în carne ale verii albe simțuri
Te frământ în amintire cu dorințe surzi în gânduri
Și-ți mai mângâi existența, sufletul atât de tandru
Ce-mi sucește-n mintea mută fiecare fin meandru
- Îmi mușc degetele de dor, iubite
Îmi mușc degetele de dor, iubite,
și capu’-mi crapă pe din dos
picioarele-mi sunt două plite
și vor să fugă tacticos
- pe mine mă vânează luna cu aripi scurse dintr-o stea
pe mine mă vânează luna cu aripi scurse dintr-o stea
vrea să audă doar aluna din ochiul meu că te mai vrea
pe mine mă vânează dorul cu mutele-i săgeți de foc
- Pe instelara-mi gură tu buzele-ți să-ți pui
Pe instelara-mi gură tu buzele-ți să-ți pui
bolnavă sinecură a degetului-cui
cu luna – ceară netopită de-a soarelui căldură –
- Eu n-am scris pentru mine cuvinte rătăcite
Eu n-am scris pentru mine cuvinte rătăcite
N-am scris nici pentru tine povești, să știi, iubite,
În fiecare sunet și-n fiecare semn
Mi-am scrijelit iubirea în bocetul de lemn
- Pe uliţi depăşite de-nserare
Pe uliţi depăşite de-nserare
Agonizează viaţa în pustiu
Fereastra îngheţată-n crengi mai are
Putere să răzbată somnul viu
- Din iarnă se răstoarnă povești cu diamante
- Omagiu Mihai Eminescu -
Din iarnă se răstoarnă povești cu diamante
căldura lor de ceară topește alba fire

Distribuie acest autor: