Dragos lucica - creaţii proprii

cu rădăcina înfiptă în glia străbună
păşim prin ierburi
care privesc cerul
în ochi

cu aripi de ceară
alunecăm într-o tandră uimire
trecem mari holde de grâie
cu spice de aur

pe cerul limpede
luna înfăşată în foiţă de aur
tăcută îşi răsfrânge
lumina

cu chipul scăldat
în primele raze ale dimineţii
când temperaturile din termometre
indică douăzecişinouă de grade celsius

alint cu privirea peisajul
plin de lumină
al câmpiei
din lunca

muşcatele
au culoarea obrazului
roz de copil

Concert în aer liber

aici în inima muntelui
simţi cum raiul
îşi deschide larg porţile

Cu albul ochilor
invadat de mireasma
salcâmilor în floare strig
de bucurie strig

Trec pe lângă casele somnoroase
şi-mi zic e ultima zi
de şcoală