Poezii despre Diverse:

Se-ntoarse calul fără frâie
Din lunga lui peregrinare,
Luptase aprig, mai să fie
Atins de lănci ucigătoare.

Pe mine nu pustiul
celui ce și-a vărsat veninu-n palma mea
m-a-nspăimântat
nici violența-n care - disperat -

În dansul de cuvinte irosite
Eu înțeleg ca ochii- îți sunt ispite
Și mă strecor cu pași ce- ți dau acordul
Să pui după o virgulă si verbul.

Și-a luat cățel...

Și-a luat cățel vecina noastră,
Să fie-n rând cu alte fete,

Răcoarea serii mângâie târziul,
Împresurând cu vânt albastrul mării
Și îl ascunde-n hăul depărtării,
Cum mama-și înfășoară-n brațe fiul.

Într-o oarecare zi
Dintr-o oarecare vară,
Conjugâng verbul „a fi”
Adaptat pentru la ţară,

am savurat bătaia inimii
identic repetabilă
a celui care m-a spus
a celui care m-a închis în locul strâmt

Brumărel a trecut iute,
Alergând prin calendar,
Și-a venit de pe la munte
Veștejitul de Brumar.

Tu teme-te de tine
de înjunghierea năravului de-a adora înfrângeri
ascunsă îndărătul unor cuvinte goale
dar, iată,

Plângând lacrimi de argint,
Cât un fir de borangic.
O prea frumoasă fată,
Îmbrăcată din cap până n piciore,