Cretumadrian - creaţii proprii

rătăcit la o o cafenea
în zona cea mai aglomerată
a marelui oraș
într-o zi din mijlocul săptămânii -

cât de nervoasă sunt –
îmi spunea ea –
bineînțeles că pe tine
sau poate că nu

mi-am petrecut cea mai mare parte
a anilor mei douăzeci
luptându-mă îndelung cu mine

hai pe la mine deseară -
nu te-am mai văzut de mult

tristețea mea de joi seara
mi-a intrat adânc
în măduva oaselor
de prea mult timp -

în acestă seară a avut loc un eveniment politic
de o importanţă absolut mondială
în curtea unei cârciumi jegoase
denumită, ironic, ”Café Bar” –

prins strâns între coapsele fierbinţi
ale femeii cu picioare nerăbdătoare,
fără putinţă de scăpare,
ascult un copil din faţa blocului, care cântă în batjocură:

noaptea înainta tot mai hotărât peste umbrele oraşului
frigul atacase violent totul deasupra asfaltului crăpat de timp

în cârciuma din gang fumul de ţigară se întinsese gros, ca un nor alburiu,

o ştire înspăimântătoare a fost transmisă în această seară
pe toate canalele mass-media
propagând o undă de şoc în întreaga societate românească

mi-a luat o după-amiază întreagă
o bucată bună din seară
4 cafele şi aproape un pachet de camel galben
să dau gata Urbancolia