Costel Zgan - creaţii proprii
- Trandafirul ca o armă la tâmpla toamnei
Doamne ce s-ar întâmpla dacă
aş duce un trandafir la tâmple po
te at înflori însuşi crivăţul iernii ab
solute foc concentrat autoportret
- Elegia bucuriei
De tristeţe iar mă bucur
n-am cuvinte cum să spun
că tăcerea a dat muguri
taman pe gura de tun
- Nedumeririle unui român din România
Bine voi chiar asta vreţi
ca să fug din ţara mea
să-mi las fete şi băieţi
şi să umblu brambura
- Colind spre absolut
Lerui-ler ninsoare mută
Dumnezeu aşa sărută
lerui-ler cu flori de măr
iarna vine azi din cer
- Eufonie paradoxală
Cine în afara iubirii ar avea destulă
delicateţe să poată trezi un copil soarele
se rostogoleşte de la o noapte la alta
la fel de înflăcărat la fel de jucăuş
- De la alfa la omega
Ce fără margini încântare
ce cântec fără de-nceput
ce taină revărsată-n mare
femeia porneşte c-un sărut
- Blestemul lui Eistein
În fugă am trecut prin moarte
în fugă am trecut prin viaţă
şi Doamne extrem de departe
e masca mea de-a mea faţă
- Istorie pe calculator
La coşul de gunoi al nopţii
au fost aruncate toate
resturile menajere
ale ultimei explozii sentimentale
- Erezie de primăvară
Hai să ne urcăm în podul cerului
fără scară Să cotrobăim printre
stele Poate mai găsim vreun înger
acolo de râs Să aibă nou-născuţii
- Melancolie pe cont propriu
Crengile nu mai sunt calme
copacii trag în noi cu flori
iar mugurii focuri de arme
ne urmăresc cu primii zori

Distribuie acest autor: