Costel Zgan - creaţii proprii
- Pretextul Machiavelli
Ce primăvară zdrențuită Doamne ce primăvară
Pașii timpului colbuiesc totul Un strat tot mai
gros de indiferență se așează între noi și lume
Râzi astăzi mâine s-ar putea să nu mai ai cu ce
- Erezia poemului de dragoste și de dor
Autoironie acesta-i numele meu prieteni
de pretutindeni și de nicăieri Dumneavoa
stră cum o mai duceți cu viața cu moartea
cu invidia precum și cu celelalte treburi cos
- Erezia poeziei fatale
Nimeni nu mă-ntreabă Dacă
lumea merge într-o direcție
bună sau greșită Și oricât de
frig ar fi afară România-i o
- Autoportret de natură zburătoare
Habar n-am de ce-am ajuns un bibliofil
înnăscut Chiar dacă biblioteca-i a doua
mea mamă N-o folosesc niciodată drept
adjuvant sentimental Însă o recitesc cu
- Erezia preagingașei (pe)treceri
Și în vremuri tulburi ca acestea Dumneavoastră
Doamnă circulați cu frumusețea la vedere
Nici îngerul de serviciu nu vă mai oprește
la intersecție Treceți peste orice culoare
- Câmp minat de stele
Ce poezii îţi cad de pe trup femeie
și-un înger sau un demon te recită
dar cine-ar vrea să ţi-l descheie
să-ţi cearnă sufletul prin sită
- Măiastra nevăzută
Dragostea cioplește-n piatră
caută-n adânc lumina
întunericul mă latră
sus în ceruri poate-i tina
- Ghețarul palid
Ce-aluat de flăcări eu frământ
cu degete de gheață și de țurțuri
cu tine-s cel mai singur pe pământ
te am în brațe și departe fluturi
- Atenție la cuvinte
Domnilor e foarte bine
REVOLUȚIA REVINE
multe sunt iar de făcut
hai s-o luăm de la-nceput
- Revoluția continuă
Am spus-o de multe ori
nu mai vrem învățători
la școală dacă se poate
învățăm tăcând de toate

Distribuie acest autor: