Costea marian - creaţii proprii

Să-mi furi timpul din viața pe care demult am pierdut-o și sa te-n tristeze tristețea ce-o cred fericire ,
Să-mi privești zilele ce se scurg înșiruite pe-un fir al vieții murdar de amintiri nedemne,
Să-mi dai sa cred ca pot sa fiu un colt în lumea pătată de propriile gânduri îndepărtate de adevăr,
Înseamnă să-mi dai ce n-am,sa cred ca pot,sa vreau mai mult, sa-n văț ce vreau dar să-mi iei ce am!

Doar durerea neputentei ,aduce ,un amarat cu picioarele pe pământ,
Pe acel pamant de care s-a dezis,dintr-o lacoma nestiinta .

Al nostru om,dar,suflet ratacit cu rusine-si ridica sufletul murdar,

Cu sangele fiert ,respir greu,

Cu durere-n suflet imi adun privirea,

Cu sangele fiert ,respir greu,

Cu durere-n suflet imi adun privirea,