Aspiranta - creaţii proprii

În fiecare dimineaţă…

În fiecare dimineaţă la fereastra mea
Când soarele începe să zâmbească,

Aştept

Trecut-a multă vreme de când nu ţi-am vorbit
Şi întrebări noian am strâns în cuibul meu,

Am iubit făr’de simbrie

La răspântia din vale
Șade dorul plin de jale,

Copil cu sufletul izvor

Mângâi cu gândul cuvintele nespuse
Dorind să văd copilul cu sufletul izvor,

O frunză-ngălbenită...

O frunză-ngălbenită-mi bate-n geam
Şoptind că timpu-i să mă-ntorc la matcă,

Copacul vieții

Mângâi cu-aripi de soare o frunză ruginie
Și nuferii din palme de brumă o feresc,

Vă rog, priviți spre mine,
nu-mi ignoraţi mâna întinsă, chiar de-i uscată
de timp şi tăcere,
nu mă judecați, nu cer de pomană,

Aripă de femeie

În ceasul tainic, la cumpăna din noapte
Mă regăsesc cu greu pe drumul prăfuit,

Ielele nebune

Peste codrul fără vârstă luna nouă se zăreşte
Răspândind a sa lumină, braţ la braţ cu mii de astre,

Poate de-aș fi doar umbră


Cu mâna ca o frunză ce tremură-n furtună