Poezii despre Animale:

Noaptea, Delta cap de fluviu

Noaptea, Delta cap de fluviu, găzduieşte un motan,
Într-o scorbură-ntr-un cariu şi un rest vechi de platan,

Nu le spune păsărilor că cerul e finit,
Lasă-le să zboare, numai lasă-le
Să-și vânture aripile, plutind obosit.
Ce-aș vrea și eu să devin pasăre.

“Ce-i cu tine, domnişoară?
De ce vrei să mergi afară?
Ai simţit că-i primăvară
Şi vrei să ieşi, prima oară?

Cu motanul la plimbare
Prin parc, vesel fluieram.
-Vai, ce pisicuţă mare
Zice "miau" sau zice... "ham"?

Mă plimbam cu un "căţel"
Cu numele de pisică.
Şi gândeam la un... rondel
Dar şi lumea... ce-o să-mi zică?

Într-o caldă după-masă
Şi-au fixat o întâlnire,
În grădina cu zambile,
Doi îndrăgostiţi din clasă.

Vrăjmăşie

Cic-a fost odat-un moş,
ce-avusese un cocoş,

Legănându-te alene,
cu codiţa fluturând,
tu veneai timid spre mine,
aerul adulmecând.

Siamez Billy era,
cu blană de catifea,
urechi, coadă şi lăbuţe
ca o boabă de cafea.

Era zi de primăvară
când ne-am cunoscut,
ziua noastră a femeii,
cândva, mai demult.